Table './app_webeuroholding/users_hash' is marked as crashed and should be repairedTable './app_webeuroholding/users_hash' is marked as crashed and should be repaired Investitorii, alungati de un guvern imprevizibil
Search:
Istoric News Furnizori Jobs Contact
română italiano english
Euroholding Euroconstruct Europrefabricate - prefabricate din beton IMP TRAVEL Europroducts Monlandys IMP Romania Netex
 
EUROHOLDING
 
» Despre noi
» Dosar de presă
» Contact

» Istoric
» News
» Furnizori
» Jobs
» Links


Achizitii proiecte





Complex rezidential Timisoara - Villaggio Mediterraneo
 

Dosar de presa

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
2011
2010
2009
2008
2007
2006


Investitorii, alungati de un guvern imprevizibil
Adevarul, 2010-07-06
http://www.adevarul.ro/financiar/Investitorii-alungati_de_un_guvern_imprevizibil_0_293371209.html

Investiţiile străine directe s-au înjumătăţit în 2009, de la intrările nete de 9,5 miliarde de euro în 2008. Criza economică nu a fost însă singurul motiv. Antreprenorii străini din România trebuie să se adapteze rapid la deciziile Guvernului care se schimbă foarte des, iar atuurile fiscale dispar unul câte unul.

În ciuda crizei financiare globale, oamenii de afaceri spun că România păstrează încă oportunităţi de investiţii. Din păcate, guvernanţii par să ignore importanţa capitalului străin, de vreme ce măsurile - mai ales cele fiscale - luate în ultima vreme pun la încercare răbdarea antreprenorilor. Două lucruri esenţiale pentru realizarea unui plan de afaceri au dispărut din preocuparea autorităţilor: transparenţa şi predictibilitatea.

România a înregistrat, în 2008, intrări nete de investiţii străine directe (ISD) în valoare de 9,5 miliarde de euro. Suma reprezintă aproape jumătate din acordul cu FMI şi UE, şi mai mult decât dublul nivelului atins anul trecut - 4,5 miliarde de euro. Soldul final ISD al anului 2008, a fost de 48,7 miliarde de euro, mai mare cu 14% faţă de 2007. Se poate spune că în 2009 criza economică a afectat fluxurile de capital străin, însă şi frecventele modificări legislative au contat în diminuarea acestor fluxuri.

Aplicarea impozitului minim şi modificarea Codului Fiscal prin ordonanţe de urgenţă sunt doar două exemple. Apoi investitorii străini găseau două avantaje majore în România: cota unică de impozitare şi TVA-ul relativ redus de 19%. Ultimul a fost anulat prin creşterea cotei la unul dintre cele mai ridicate niveluri din UE - 24%. Următoarea pe listă este cota unică, a cărei anulare pare să urmeze acelaşi traseu ca şi în cazul TVA: vorbim despre posibila ei modificare vreun an, după care - presaţi de nevoia de bani la buget - luăm decizia. Fără consultarea mediului de afaceri, fără analizarea efectelor negative asupra creşterii economice.

Strategie păguboasă

Potrivit preşedintelui Euroholding Group, Luca Serena, în ultimii ani, armonizarea sistemului fiscal al României cu legislaţia UE a contribuit la stabilitatea pe termen lung, prin faptul că sistemul fiscal a devenit ceva mai previzibil. Cu toate acestea, Guvernul a luat anumite măsuri ce contravin principiilor de bază ale economiei.

„Îmi exprim dezacordul total pentru instituirea impozitului forfetar, cât şi pentru menţinerea impozitului minim, având în vedere dificultăţile semnificative generate de criza financiară, fiscalitatea excesivă şi efectele produse de acest impozit asupra mediului de afaceri", a declarat Serena, pentru „Adevărul". La rândul său, preşedintele United Romanian Brewers Bereprod (URBB), Shachar Shaine, este de părere că cele mai recente măsuri au arătat instabilitate şi lipsă de predictibilitate.

„Sistemul fiscal actual nu oferă un mediu stabil propice dezvoltării unei strategii coerente de afaceri pe termen lung", a spus Shaine. Unele măsuri, cerute des de către mediul de afaceri, sunt respinse cu obstinaţie de autorităţi. Una dintre ele este plata TVA la încasarea facturilor, nu la emiterea lor. „Plata TVA la data emiterii facturilor generează costuri suplimentare semnificative pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, şi complică gestiunea financiară a acestora, fiind nefastă pentru fluxul de lichidităţi", a mai spus Serena, care este şi preşedintele Uniunii Întreprinderilor Italiene din România - Unimpresa. Acesta a precizat că, în mod logic, un impozit se datorează statului doar atunci când se realizează venitul supus impozitării.

Lipsa de predictibilitate a mediului fiscal i-a obligat pe antreprenorii străini din România să se adapteze. „Pot spune că am învăţat să ne adaptăm businessul în funcţie de «realitatea» zilnică", a adăugat Shaine.

Dezavantajul infrastructurii

Dincolo de lipsurile mediului fiscal, România nu şi-a rezolvat un mare dezavantaj competitiv: infrastructura. El poate fi depăşit chiar şi în vremuri de criză financiară, cu fonduri europene. Potrivit directorului general al STIHL România, Ioan Mezei, se vede însă lipsa unei viziuni a factorilor de decizie şi lipsa consultărilor cu mediul de afaceri.

„Investiţia în infrastructura rutieră din vestul ţării ne-ar conecta rapid cu Europa, beneficiind de infrastructura vecinilor", a spus Mezei. La rândul său, preşedintele Unimpresa crede că dezvoltarea proiectelor de infrastructură finanţate de UE va fi în special benefică în această perioadă de recesiune.

Moldova, polul de atracţie pentru antreprenori

Republica Moldova începe să atragă tot mai mulţi investitori străini, având unele avantaje în faţa României, chiar dacă nivelul dezvoltării economice este încă redus. Unele dintre ele erau în urmă cu câţiva ani, în mod paradoxal, motivele pentru care companii străine alegeau să-şi relocheze operaţiunile în România: forţă de muncă mai ieftină şi costuri de producţie reduse.

Infrastructură mai bună

Moldova are însă, în percepţia investitorilor, şi un alt atu: infrastructura. „Avantajul pentru investitorii străini şi pentru Moldova este că ei au înţeles importanţa creării infrastructurii, ca punct central pentru favorizarea dezvoltării ţării, şi nu aşteaptă să aibă loc dezvoltarea pentru a se gândi la infrastructură", este de părere preşedintele Unimpresa, Luca Serena.

La rândul său, preşedintele URBB, Shachar Shaine, spune că Republica Moldova este o zonă de interes pentru investitori, sub rezerva că este nevoie de o mai mare deschidere în colaborarea cu Europa. Omul de afaceri vede alte oportunităţi în zonă, ce pun România în dezavantaj.

„În acest moment, pot spune că Bulgaria este o ţară mult mai atractivă pentru investitori, atât datorită TVA-ului de 20%, cât şi impozitului pe venit, care a scăzut de la 40% în anul 2000 la 10% în 2010", arată Shaine.

Preşedintele URBB mai spune că Polonia a revenit în topul priorităţilor investitorilor în ultima vreme, în timp ce România se situează la finalul listei, alături de state ca Ungaria şi Grecia.

Lecţie de legislaţie

În timp ce Parlamentul român încă dezbate Legea Parteneriatului Public-Privat (PPP), Moldova a adoptat un astfel de act normativ încă din vara lui 2008. „În prezent, în România există doar 15 proiecte de PPP, iar acest lucru e foarte grav dacă se are în vedere faptul că tocmai în lipsa banilor instrumentul acesta poate favoriza dezvoltarea investiţiilor private în infrastructură", arată Serena.

Industria textilă şi de confecţii recuperează cel mai rapid în Moldova, investitorii străini punând ţara vecină în topul atractivităţii. Datorită faptului că acest tip de producţie este orientat spre ţările cu costuri reduse, Republica Moldova este o ţară atractivă pentru acest tip de investiţii, în timp ce România a rămas mult în urmă. Industria textilă are, deja, o pondere de 1,5% din PIB şi 30% din volumul total de producţie al ţării.

În acest sector activează peste 250 de companii, cu 22.000 de angajaţi. Potrivit datelor UniCredit Research, companiile italiene din industria textilă, cu operaţiuni în România, încep să migreze în Republica Moldova, motivaţi mai ales de costurile reduse cu forţa de muncă. Statul vecin are un nivel standard al a TVA de 20%. O cotă redusă de 8% se aplică la unele produse de panificaţie, lactate şi medicamente. Sectorul textilelor nu este singurul care „atrage" relocări de operaţiuni.

În luna septembrie 2009, Coca-Cola HBC România & Moldova a decis să închidă fabrica din Iaşi şi să o relocheze peste Prut. „Aproximativ 70% din producţia din Iaşi era exportată în Republica Moldova. Iar cum acolo nu aveam fabrici, am considerat că este mult mai eficient să deschidem o unitate", explica, la acea vreme, directorul general al companiei, Călin Drăgan. (Cosmina Croitoru)

Proiectele industriale acaparează atenţia investitorilor

Investitorii străini au considerat România, în 2009, foarte atractivă pentru proiecte industriale, astfel că anul trecut au fost investite în ţară aproximativ 7% din totalul european al acestor proiecte, potrivit unui studiu al Ernst&Young. Importanţa ISD în economia României se reflectă cel mai bine în locurile de muncă nou-create.

Cum în 2009 numărul proiectelor a scăzut cu 48%, s-a produs şi o reducere cu 44% a formării de joburi. Astfel, în România au fost create, în 2008, peste 11.400 de locuri de muncă, prin intermediul a 145 de proiecte ISD.

Anul trecut, raportul a fost de aproximativ 6.400 de joburi, la numai 75 de proiecte de investiţii. Datele statistice arată o înrăutăţire suplimentară a lucrurilor în 2010. Este de aşteptat ca nivelul ISD să scadă şi mai mult în comparaţie cu anul trecut, în condiţiile în care proiectele au totalizat, în primele patru luni, 1,13 miliarde de euro, în scădere cu 36% faţă de perioada similară din 2009

Table './app_webeuroholding/users_hash' is marked as crashed and should be repaired
 
19/07/2011
  Anuntul de incheiere proiect Europroducts - Programul Operaţional Sectorial „Cresterea Competitivitatii Economice” co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională „Investiţii... » citeste tot
04/05/2011
  IMP Romania – anunt informare publica pentru acord mediu - ANUNŢ  PUBLIC       S.C. I.M.P. ROMÂNIA INDUSTRIAL CO S.A., cu sediul social în Chisoda, str. Calea Sagului,... » citeste tot
30/12/2010
  SC EUROPREFABRICATE SRL a derulat pe o perioada de 6 luni, proiectul „un loc de muncă mai sigur pentru angajați mai -   Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional... » citeste tot

» mai multe stiri
  ©2018 Euroholding Group. Login